Psihoeducaţia, parte a procesului psihoterapeutic
În această perioadă este foarte important să înțelegem ceea ce se întâmplă cu noi și cu cei din jurul nostru, să acceptăm emoțiile pe care le trăim, să învățăm să luăm decizii raționale și să menținem echilibrul în viețile noastre.
În prezent suntem bombardați de informaţii care mai de care mai îngrijorătoare, contradictorii, sau aparent fără sens. Practic trăim într-o perioadă de criză multidimensională. O criză medicală certă (riscul de îmbolnăvire cu COVID-19), o posibilă serioasă criză economică (instabilitate financiară) şi o criză psihologică comunitară (pe care fiecare dintre noi o trăim în mod diferit). În acest context foarte multe dintre obiceiurile noastre au fost schimbate în mod abrupt, iar perceperea unei amenințări iminente a invadat universul nostru psihologic. Pare că lumea este într-o stare de freez (încremenire), iar incertitudinea viitorului generează frică.
Fiecare dintre noi, prins în această stare de criză fără voia sa a trebuit să gestioneze pericolele și suita de restricții impuse – ameninţările la adresa sănătăţii şi integrităţii fizice; îngrădirea libertăţii de acţiune; restricţionarea apropierii sociale – cu propriile “arme” psihologice pe care le are la dispoziție.
Pentru a gestiona eficient, la nivel psihologic, această perioadă, este benefic să adăugăm “arsenalului” psihologic și câteva elemente de psihoeducație specifice situației în care ne aflăm.
Psihoeducația este una dintre cele mai eficiente practici psihoterapeutice. Aceasta îmbină psihoterapia cu educaţia pentru a ajuta oamenii să înveţe cum să gestioneze anumite probleme cu care se confruntă.
Conștientizare și acceptare
Conștientizarea ne ajută să înțelegem faptul că sentimentul de teamă, sau mai intens, de frică, nu este un lucru negativ, ci reprezintă modalitatea prin care creierul limbic – partea cea mai veche a creierului nostru care asigură supraviețuirea – semnalizează corpului o posibilă situație pentru care trebuie să se pregătească. În anumite contexte, precum cel actual, având de a face cu o situație extreme de rar întâlnită și despre care avem foarte puține informații, frica este o emoție firească. Este important să acceptăm această stare ca fiind parte din experiența umană și este firesc să fim neliniștiți, să ne gândim la scenarii negative, să le purtăm de grijă celor dragi, dar este la fel de important ca aceste gânduri și scenarii să fie raportate realității obiective.
Să conștientizăm ceea ce gândim și ceea ce simțim este primul pas în vederea acceptării stării pe care o trăim. Creierul nostru are nevoie de timp pentru a se adapta cu o situație total nouă și mai ales cu multitudinea de informații pe care le primește și trebuie să le proceseze în această perioadă. Înțelegerea și acceptarea emoțiilor pe care le resimțim este esențială în gestionarea adecvată a situației.
Când pericolul și teama devin mesajele principale
Nu uitați că multe canale media exagerează sau prezintă informații parțiale și reinterpretate în scopul dramatizării și menținerii interesului activ al consumatorului (adică noi).
Modul în care percepem situația și semnificațiile pe care le atribuim definește universul nostru psihologic. De aceea, ceea ce contează este atitudinea pe care o avem cu privire la problema identificată.
Este adevărat că persoanele cu tendințe anxioase tind să supraevalueze pericolul în față căruia se află și, în același timp, subestimează propriile abilități de a face față pericolului perceput. Anxioșii trăiesc cu teama unei amenințări constante, care poate fi reală sau imaginară, iar această teamă produce efecte la psihologice și fiziologice.
Este necesar să înțelegem că toți oamenii experimentează stări de anxietate, de intensitate variată, într-o perioadă de incertitudine, în care informațiile pe care le primesc sunt contradictorii, neștiind astfel ce să mai creadă.
Suntem regizorii propriilor filme pe care le derulăm în mintea noastră. Noi le putem controla și modifica, sau putem să alegem să se deruleze în continuare automat menținând starea pe care o trăim în prezent.
Ce este recomandat să facem
- menținem una maxim două surse credibile de informații, de la care să ne hrănim nevoia de cunoaștere si informare.
- diversificăm modului în care petrecem timpul liber; este bine să oferim minții noastre o paletă diversă de subiecte pe care să se concentreze.
- cum și cu cine comunicăm – cu toții avem prieteni, membrii de familie sau cunoscuți care sunt excesiv de temători, ușor manipulabili și care, comunică informații neverificate, zvonuri. Este util să cultivăm și să păstrăm relațiile de suport, benefice pentru sănătatea noastră mentală și emoțională.
- să avem în vedere ușurința cu care o stare, mai ales una negativă, se transmite de la o persoană la alta. Emoțiile sunt contagioase. De aceea gestionarea eficientă a propriilor emoții ajută la sănătatea relațiilor pe care le avem cu cei din jurul nostru.
