Psihoeducatie

Ce este contaminarea psihologică?

Este precum un virus invizibil care se răspândește în gândurile noastre, intoxicându-ne percepțiile și modificându-ne optica asupra vieții. Dintr-o perspectivă psihologică se referă la transferul sau transmiterea emoțiilor, gândurilor, stărilor de spirit sau comportamentelor negative de la o persoană la alta.

Când vorbim despre contaminare cu toții suntem familiarizați cu existența contaminării fizice (agenți biologici, virusuri, bacterii, agenți chimici, pesticide, radiații etc) și suntem conștienți de existenta tuturor acestor forme de contaminare, care ne afectează sănătatea fizică. Atunci când avem de a face cu astfel de cazuri încercăm să controlăm, fie prin mecanisme preventive, fie, dacă suntem contaminați, prin tratament. 

Totodată, în lumea modernă, în special în lumea tehnologizată, a internetului, exista și o altă formă de contaminare, extrem de nocivă, aceasta fiind contaminarea psihologică. Aceasta înseamnă o contaminare cu informații false, adevăruri parțiale, perspective catastrofizante, dezinformare, etc. Adesea acest demers urmărind diverse scopuri (influențarea opiniei, determinarea unor decizii, presiune socială).

Cum ne afectează contaminarea psihologică în social media?

Atunci când sunt create mesajele de tip fake news ele iau în calcul particularitățile și specificitatea spațiului psiho-cultural în care sunt diseminate. Vectorii de opinie prin care mesajele sunt propagate cunosc (sau intuiesc) specificul psiho-cultural al publicului țintă. 

Contaminare înseamnă influența informațiilor false asupra emoțiilor, comportamentelor și deciziilor noastre. Pe termen scurt poate produce stări de neliniște, anxietate, gânduri și așteptări negative-nerealiste. Pe termen lung, prin tulburările psihosomatice, afectează și sănătatea fizică. 

Adesea asistăm la o contaminare directă prin influența în mod direct a informațiilor false (cea mai simplă formă), prin manipulare. Informațiile sunt false dar noi suntem determinați să credem că ele sunt adevărate, ele rămânând în emoțiile și comportamentele noastre. 

Totodată, există o contaminare mai periculoasă, mai înșelătoare, anume contaminarea mintală. Aceasta se manifestă prin faptul că suntem expuși la un set de informații false, și cu toate că știm că sunt false, ele produc efecte în emoțiile, gândurile și deciziile noastre. Studiile au demonstrat că noi atunci când credem că am înțeles un eveniment, considerăm automat că este și adevărat. Comprehensiunea este echivalentă, într-un prim pas, cu adevărul, iar acest lucru reprezintă o vulnerabilitate fantastică a minții umane.

Există și un un pas ulterior, prin care decidem dacă informația este adevarată sau nu. Insă acest pas, așa cum indică studiile, poate fi foarte ușor blocat și noi nu mai ajungem să evaluăm critic informațiile și le integrăm ca fiind adevărate în cadrul primului pas, datorită vulnerabilității minții noastre, pe care nici nu o conștientizăm. De aceea este foarte important să conștientizam acest tip de vulnerabilitate si sa învățăm sa ne protejăm.

Când se întâmplă să nu reușim să facem analiza critică a informațiilor la care suntem expuși?

▶︎ când suntem obosiți, iar resursele atenționale și cele executive nu pot procesa adecvat informația;

▶︎ când se oferă foarte multă informație falsă și nu avem timp sau capacitatea de a procesa critic ceea ce primim (spam);

▶︎ credibilitatea sursei (dacă ai încredere în sursa respectivă, crezi ce spune și nu mai ajungi la evaluarea critică a ceea ce ai auzit);

 ▶︎ când apar mecanisme de tip bias și credințele preexistente.

Suntem astfel foarte vulnerabili în multe situații și putem fi cu ușurință influențați de abundența de informații menite să ne schimbe starea emoțională și să ne influențeze opiniile. In ceea ce privește fake news ul nu există o definiție unanim acceptată, nici chiar în jurnalism. O definire largă, și acceptată în zonele comunicării și psihologiei include articole, declarații, postări, și orice alte tipuri de informații, referitoare la organizații și persoane publice, ce pot fi create de jurnaliști și sau non-jurnaliști, ce se adresează publicului larg. Plecând de la această idee fake news reprezintă ceva mai mult decât news (știri) ci se referă la întreg ecosistemul de informații.
Un al aspect relevant reprezintă sursa (de încredere sau nu) și intenția. Fake news ul este mult mai dăunător decât știrile imprudente sau slab documentate, el este construit să declanșeze o anumita reacție (comportamentala, emoțională, cognitivă).

De regulă, în mediul on-line întâlnim diverse tipuri de fake news, printre cele mai frecvente, se numără:

➤ știri înșelătoare (receptive news)

➤ știri false (false news)

➤ dezinformare (disinformation)

➤ informare greșită (misinfromation)

➤ alegerea arbitrară a unor fapte/evenimente (cherry-picking)

➤ momeala (clickbait)

➤ zvon (rumor)

Cu o astfel de paletă largă de instrumente folosite pentru a ne influența este necesar să avem un “sistem imunitar” psihologic pregătit pentru a ne proteja.

Cum ne putem apăra psihologic?

Contaminarea psihologică poate avea un impact semnificativ asupra bunăstării individuale și a relațiilor interpersonale. Este important să fim conștienți de influențele psihologice din jurul nostru și să adoptăm strategii sănătoase pentru a gestiona și contracara efectele negative. Este limpede că nu putem deveni niște roboței care filtrează o cantitate uriașă de date. Nici nu ar trebui ca cineva să își propună un astfel de demers sisific.

Ceea ce putem face, la nivel individual, pentru a ne proteja psihologic, este să avem un set de criterii, astfel:

▶︎ să evităm canalele/mediile sau contextele unde știm că se promovează fake news, pentru a preveni contaminarea psihologică (așa cum am subliniat mai sus, chiar dacă știm că o informație este falsă, expunerea prelungită ne poate contamina psihologic în continuare);

▶︎ să avem surse de informare selectate, de calitate, autori/ jurnaliști în care avem încredere (social media nu reprezintă o sursa de informare credibilă);

▶︎ dezvoltarea gândirii critice (logica de bază și elemente de teorie a argumentării);

▶︎ clarificarea unui set valoric (valorile asumate și bine interiorizate au rolul de a ne proteja).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Post comment